Inceputurile cercetasiei in lume si legatura cu armata


Generalul Robert Baden-Powell (1857-1941) a servit in armata imperială britanica. A inceput serviciul ca locotenent in Regimentul 13 Husari (formatiune de cavalerie cu traditie in misiuni de recunoastere si de hartuire a inamicului).

In anul 1899, in cadrul celui de al Doilea Razboi al Burilor, participa la celebra aparare a Mafeking-ului (oras din Africa de Sud). Colonelul Baden-Powell, aflat in fruntea unor forţe net inferioare numeric, rezistă asediului, organizând diversiuni. Exploateaza, printre altele, activitatea unui corp de cadeti (baieti intre 12 si 15 ani). 

[foto 1]

Acestia vor fi folositi ca infirmieri si curieri, dar si in obtinerea de informatii.*     
Colonelul, devenit erou, este avansat la gradul de general maior si corpul de cadeti ii devine sursa de inspiratie.

[foto 2]
  
In vara lui 1907, tabara de pe Brownsea Island se constituie in momentul de nastere al cercetasiei. 


[foto 3, 4]

Un an mai tarziu, Baden-Powell publica celebra “Scouting for Boys” (Cercetasia pentru baieti - trad.), lucrare care reformuleaza pe coordonatele civile ale nou apărutei miscari alte carti mai vechi, pe care le scrisese pentru cercetasii militari.

[foto 5, 6]

Incepand cu anul 1908 putem sa vorbim pe langa 
cercetasia militara  - specialitatea/arma cunoscuta si sub denumiri alternative de “recunoastere”, "cercetare" si/sau “diversiune”
si de cercetasie (scouting) (civila), care va evolua in cea mai frumoasa, democratica si numeroasa miscare pentru copii si tineret din intreaga lume. O metoda de educatie non-formala care va prelua de la armata: juramantul si cadre de ceremonial, elemente de uniforma, modul de organizare ierarhic, denumiri ale tipurilor de formatiuni, disciplina si autoritatea comandantilor.
O miscare care in primele decenii de dupa 1908 (in Romania incepand cu anul 1913) va beneficia de sprijinul decisiv al cadrelor din armata pentru dezvoltarea structurilor sale.

[foto 7]


Alin Dimancescu



extras din articolul "100 de ani de cercetasie in Romania - contributia ofiterilor romani la organizarea miscarii", revista DOCUMENT - Buletinul Arhivelor Militare Romane, nr.1 / 2013

surse foto: 
1, 2, 3, 4, 6:  wikipedia 
5: NZMUSEUMS
7: fratii-dimancescu.ro


* nota: Pe parcursul primului razboi mondial, cercetasii din tarile Antantei au indeplinit misiuni similare
vezi si: Cercetasii Romaniei in Razboiul cel Mare


Sistemul de progres al cercetasilor interbelici

Cercetasia a pornit avand ca sursa de inspiratie armata (uniforma, structuri ierarhice, comandanti, disciplina), dar a fost inca din primul moment o scoala in aer liber, o completare a educatiei primite in sistemul de invatamant clasic.

Carnetul cercetasului (editie folosita intre anii 1930-1936) prezinta cunostiintele pe care un aspirant trebuie sa le aiba pentru a depune legamantul si, mai departe, ce trebuia sa stie un cercetas la examenele de clasa a II-a si clasa I.
Este vorba practic de un sistem de progres care porneste de la cerinte minimale (legate mai mult de partea de organizare), pentru a se dezvolta cu baremuri de aptitudini si cunostiinte pe cele trei coordonate: 
-> trup (aptitudini fizice, indemanare, elemente de jocuri sportive, jocuri cercetasesti, prim ajutor, igiena)
-> minte (organizare, spirit de observatie, orientare, topo, semnalizare, campare, supravietuire, cunostiinte despre mediu)
-> suflet (civism, patriotism, fapte bune, caracter/vointa)

Implicit, acest sistem de progres ne ofera o imagine clara a programei cercetasesti din acei ani.


Este de remarcat ca pentru a se prezenta la examenul pentru clasa I, cercetasul trebuia sa fi pregatit personal un alt cercetas pentru cel de clasa a II-a.

Vechimea in cercetasie nu era un criteriu de progres, ci o conditie pentru a nu accede mai repede decat trebuie la o etapa superioara (intervale minime de promovare), dar trebuia insotita de experienta - participari in tabere sau jamboree.
In schimb, pentru a sustine examinarea la clasa I, trebuia sa nu fi stat mai mult de 3 ani pe nivelul inferior.

Activitatile legate de pregatirea fizica respectau recomandarile Oficiului National pentru Educatie Fizica, cercetasia functionand ca directie in cadrul ONEF incepand cu anul 1928, sub comanda lt.col. Ulisse Samboteanu.
Astfel, cercetasia era sprijinita in mod direct de statul roman, in cadrul unui plan coerent de dezvoltare a resursei de tineret.


Alin Dimancescu

Prima reconstituire istorica a Bataliei de la Podul Jiului

Pe 18 octombrie 2014, a avut loc prima reconstituire istorica a celebrei lupte de la Podul Jiului
Evenimentul a fost organizat de catre Asociatia “Traditia Militara” (reprezentanta Romaniei in Uniunea Europeana a Asociatiilor Istorico-Militare). Au participat Asociatia Deutsches Freikorps, Asociatia Nationala a Colectionarilor de Arme (ANCA) si Asociatia Cercetasilor Traditionali (ACT-RO).


In memoria Ecaterinei Teodoroiu si a colegilor ei din Cohorta “Domnul Tudor”, cercetasii traditionali au participat la manifestari cu o patrula de la Unitatea “Fratii Dimancescu”, dar si cu prima patrula a nou infiintatului Grup de Initiativa “General Dragalina” din Targu Jiu (anunt facut la eveniment).

La data de 14/27 octombrie 1916, trupe germane din Regimentul 12 Vanatori (Corpul Alpin Bavarez) au incercat sa intre in orasul Targu Jiu. Alarmati de cercetasa Ecaterina Teodoroiu, care a descoperit o patrula inamica in recunoastere, sergentii de strada (denumirea politistilor din acea vreme) impreuna cu populatia civila (rezervisti, femei si cercetasi) au organizat o rezistenta indarjita pana la sosirea armatei.
Este unul din cele mai dramatice episoade ale participarii noastre la primul razboi mondial, cand in mod exceptional, cercetasii au tras si cu arma. 
(pe durata razboiului, cercetasii au participat la misiuni auxiliare, in spatele frontului, vezi Cercetasii Romaniei in Rasboiul cel Mare)

In documentele istorice apare mentionat ca la lupte au participat 4 cercetasi, printre ei si cea care isi va atrage renumele de Eroina de la Jiu. 
La scurt timp, Ecaterina Teodoroiu se va inrola in armata ca voluntar. In martie 1917 va primi Virtutea Cercetaseasca de Razboi (varianta de aur) de la Regele Ferdinand. Aflata in spital la Iasi, Ecaterina Teodoroiu si-a notat despre acea zi urmatoarele:
“Fiind in serviciu la spital n-am stiut cind au plecat ai mei parinti. Am ramas pina in ultimul moment in bataia gloantelor. Fara sa stiu de o prietena de a mea daca a plecat sau nu, am plecat s-o vizitez si s-o intreb de parintii mei. Mergand in directia ce ducea la prietena mea, numai ce vad 4 (patru) soldati germani cum ca intraserä pe podul Jiului ca sa observe unde este trupa noastra romana. Vazandu-i, si cum hainele lor erau altfel decit ale ostasilor nostri, am inteles ca acestia sunt inamici si ca au intrat in Tg. Jiu si fara sa mai intarziez vreo clipa, am strigat: oameni, alergati si puneti mana pe arme si sa luptam, caci inamicul a venit.
Germanii s-au raspandit si au intrat si in gradina publica si vazindu-ma si auzind ca dau alarma, au inceput sa traga zeci de gloante dupã mine. Insa in zadar au tras - nu m-au lovit. Auzindu-ma lumea, au sarit gardurile niste militieni (rezervisti trecuti de varsta combatantilor - n. red.) si trei cercetasi camarazi de ai mei si cu iuteala au putut reusi sa-l alunge pe inamic indarat peste pod; Atunci cei de sus aratati si cu cativa militieni ce-au mai venit, s-au asezat pe marginea Jiului pe dig si trageau in germanii de peste Jiu, care vreau ca sa vina in Tg. Jiu. La aceasta victorie, adica la alungarea lor si la lupta de la dig n-am putut sa fac mai mult decit sa car gloante cu fusta la soldaţii militieni, gardişti şi cercetasi, ca sa tina piept inamicului. Tot aici am scapat viata la trei soldati care, fiind loviti şi ametiti, cazusera in apa Jiului; i-am scos si i-am dus la spital, de unde nu stiu unde i-a dus, la fel şi cu d-l. sub.lt. Popescu Ioan. S-a tinut piept asa pana la ora patru dupa 12 (14 octombrie a.c.) cind a sosit o companie din Reg. 59 inf. care dupa putina lupta la dig a trecut podul si prin apa si a batut cumplit pe inamic care venise foarte multi la pod si aveau si mitraliere. Atunci am vazut luati iar multi prizonieri si lucruri multe de la inamic.”
(pentru mai multe informatii vezi 120 de ani de la nasterea Ecaterinei Teodoroiu)

foto document: Ecaterina Teodoroiu in uniforma de cercetasa, 
arhiva: Daniel Siegfriedsohn

Alin Dimancescu

Instructie cercetaseasca interbelica

1. exercitii de semnalizare, sistem Panaitescu


vezi si:
-secvente video de arhiva cu semnalizare Panaitescu
-cine a fost Victor Panaitescu

 2. exercitii de tir sportiv


3. aplicatie de aparare pasiva


in anii '30, cand fetele erau mai curajoase decat multi domnisori din zilele noastre :-)



foto: colectia Dimancescu

Sub poala de codru verde


Aparuta in anul 1938 la Editura Marvan S.A.R., la un an dupa ce cercetasia fusese desfiintata, lucrarea de fata se constituie in cel mai complet manual editat la noi despre organizarea taberelor cercetasesti/strajeresti.
Cartea este semnata de Teofil Sidorovici (comandantul Strajii Tarii) si de cpt. Marin I. Georgescu (unul dintre comandantii cercetasiei din anii'30, avand la activ si cartea jurnal "Cercetasii Romaniei la Kandresteg si Paris 20 iulie - 23 august 1931 - Insemnari de calatorie").


Spre deosebire de multe alte carti aparute dupa 1937, "Sub poala de codru verde", subintitulata si "Manualul taberelor strajeresti", trateaza aproape exclusiv partea tehnica a strajeriei, care preluase toata metoda de la cercetasie. Aspectele legate de propaganda / cultul personalitatii regelui Carol al II-lea sunt aproape insesizabile in economia informatiilor furnizate.
Insasi bibliografia cartii este cercetaseasca si se bazeaza pe lucrari cercetasesti aparute in tara, dar si in strainatate. Aproape tot ceea ce veti gasi aici fusese aplicat si in anii de glorie ai cercetasiei, marcati de desfasurarea jamboreelor noastre nationale (Piatra Neamt/1930, Sibiu/1932, Mamaia/1934, Brasov/1936).

Alin Dimancescu














Asociatia Scout Catolica Romana (ASCRO)


In anul 1991 un grup de lideri cercetasi din Italia (membri AGESCI - Asociatia Italiana Catolică a Cercetasilor si Ghizilor - din zona Venetia, in frunte cu Pierpaolo Campostrini) au prezentat in Moldova (incepand cu zona Iasului) cercetasia catolica. In perioada care a urmat au ajutat tinerii si preotii sa se formeze in pedagogia scout si sa organizeze mai multe centre catolice.
Demersurile incepute pe 30.06.1991 s-au finalizat pe 11.11.1991, cand lua fiinta "Asociatia Scout Catolica Romana" (ASCRO), avand ca fondatori 25 de tineri care au semnat procesul verbal, comisia de redactare fiind alcatuita din Paulet Ioan, Roca Gabriela si Iricinschi Alina.

La 29.04.2002 centrele catolice din ASCRO au fost admise fiecare in parte in Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei (ONCR). ASCRO a fost admisa ca membru in Conferinta Internationala a Scoutismului Catolic (CICS) pe 5 septembrie 2005. 
In cadrul ONCR, centrele catolice au preluat sistemul de organizare si grupele de varsta (lupisori/7-10 ani, temerari/11-14 ani, exploratori/15-18 ani). 
La inceputul anului 2014 erau inregistrati aprox. 900 de cercetasi catolici, majoritatea centrelor catolice fiind in Moldova si Bucuresti.

Incepand din anul 2013, pentru a apara cu prudenta pedagogica principiul unitatii in diversitate, cercetasii catolici s-au organizat in interiorul ONCR sub coordonarea Conferintei Nationale a Centrelor locale cu Specific Catolic avand 3 responsabili generali, respectiv Mioara Sorina Husanu, Carmen Antal Berbecaru si pr. Alois Hirja, secretar fiind Paula Chelaru.

[participantii la intalnirea Conferintei Nationale a Centrelor locale 
cu Specific Catolic din 18 ianuarie 2014 de la Bacau]

Scopul acestei structuri este de a sustine spiritualitatea, pedagogia si identitatea catolica a cercetasilor de aceasta confesiune. In centrul preocuparilor se afla educarea si formarea cercetasilor, de aceea principala grija liderilor catolici nu este de a elabora evenimente speciale, ci mai ales de a realiza si urmari cu deosebita atentie o educatie a persoanei care sa integreze aspectele complementare in procesul educativ. 

De-a lungul timpului ASCRO a organizat campuri de formare in cooperare cu AGESCI . 
Lumina Pacii de la Betleem este un eveniment cu o mare sustinere din partea cercetasiei catolice, dar este deschis tuturor cercetasilor.

[Lumina Pacii de la Betleem, Iasi, decembrie 2012] 

Cercetasii din centrele catolice au mai participat la jamboree/2011, centenar/2013, Cupa Izvoarelor etc. sau au organizat ScoutIS.

[ScoutIS 5.0, Valea Lupului, 1-3 mai 2014]

Alaturi de voluntariatul amplificat de motivatiile spirituale, grija pentru educatia integrala, simtul constiintei si angajarea categorica in favoarea valorilor, mai sunt si alte caracteristici ale cercetasiei catolice care sunt un rezultat al vietii spirituale: entuziasm, capacitate de slujire si atentie fata de ce-i drept si educativ.


contact ASCRO: 
adresa: Bd. Stefan cel Mare, 26, 700064 - Iasi
Mioara-Sorina Husanu (mioara.husanu@scout.ro, sorimia76@yahoo.it)
Angela Dimisca (dimisca.angela@yahoo.com)


Cercetasia de calitate isi valorifica traditiile


Momente de un rar dramatism (sportiv), separate de 100 de ani :-)

-jos: proba de trasul franghiei cu 2 echipe de cercetasi in tabara de la Buzau, 1915 (in curand secvente video)
-sus: echipa micilor cercetasi traditionali fata in fata cu copiii vizitatori - la lansarea oficiala ACT-RO, prilejuita de aniversarea a 100 de ani de la infiintarea Asociatiei Cercetasii Romaniei (12 mai 1914-1936) 


Cercetasii traditionali se lanseaza oficial!


Asociatia Cercetasilor Traditionali din Romania (ACT-RO) si Asociatia “Fratii Dimancescu” va invita sa participati la sarbatorirea a 100 de ani de la infiintarea primei structuri nationale a cercetasiei, Asociatia "Cercetasii Romaniei” (activa intre anii 1914-1936), cu ocazia “Zilelor Muzeului Militar National”, editia 2014 (10-11 mai, intre orele 10:00-14:00).

Pe 10 mai, orele 10:30, cercetasii traditionali sarbatoresc evenimentul in prezenta a doi invitati speciali, descendenti ai celor mai importante personalitati ale cercetasiei noastre, reuniti intr-un simbolic arc peste timp:
-acad. Dan Berindei, presedinte de onoare al Asociatiei Cercetasilor Traditionali din Romania (ACT-RO), nepotul generalului adjutant regal Grigore Berindei, primul presedinte al vechii asociatii
-dl.Dan Dimancescu, consul onorific in Statele Unite (Boston), fiul lui Dimitrie Dimancescu, cel care in toamna anului 1913 a infiintat prima formatiune de cercetasi din Romania la Liceul “Gheorghe Lazar” din Bucuresti, unde era elev in ultimul an.
Momentul va fi marcat de difuzarea in premiera a unor documentare cercetasesti din fondul Arhivei Nationale de Filme (ANF) si de o prezentare de fotografie document, avand ca tematica infiintarea primei asociatii (1914) si participarea cercetasilor la primul razboi mondial (1916-1918).

(pentru mai multe informatii si programul evenimentului, vizitati pagina cercetasilor traditionali)


Cercetasii Romani in ziarul "Viitorul" (29 noiembrie 1914)


[transcriere]
Institutiuni nobile
Cercetasii Romani
Foto 1, 2
Principele Carol inconjurat de d-nii ministri si colonel Berindei, la solemnitatea depunerii juramantului cercetasilor romani. La dreapta: Principele Carol primeste raportul unui cercetas.

Cultul Energiei
Ce pot face cercetasii?
In marele razboiu de acuma, unii cercetasi sunt eroi!

Vremea noastra a dovedit mai mult decat ori cand, insemnatatea fortei in lupta dintre popoare si valoarea curajului. Se crede de unii ca cultura artistica, imbogatirea stiintifica a materialului intelectual, oarecum feminiseaza generatiile si creiaza un om cerebral, la care forta fizica joaca un neinsemnat rol.
Acesta credinta este a priori gresita. Omul intelectual nu poate fi util decat are si puterea fizica de a infaptui ceea ce lumina inteligentei lui ii arata ca e bine. 
Sporturile sunt de altfel un exemplu doveditor in sensul ca un neam intelligent nu poate ignora valoarea sanatatei si dezvoltarei fizice.
Dar aceasta deszvoltare fizica este buna nu numai in ea insasi, dar si in scopul ce’l urmareste, deoarece numai sanatatea deplina este compatibila cu entuziasmul, cu generozitatea, cu avantul, cu spiritul de jertfa, cu nobletea altruismului. Bolnavii sau cei slabi sunt totdeauna egoisti si reci!
Pentru a face din omul modern o fiinta puternica fiziceste, pentru a destepta vigoarea in corpurile slabite ale unei generatii prea intelectualiste, s’au creiat in toate tarile din apus cercetasii – cohorta unor eclaireurs sau boy scouts, - cari au ca deviza nobletea sufletului si energia trupului.

La noi institutia sufletului nu dureaza de mult. Primul apel a fost dat printr’o mica brosura semnata G.G. (sa fie un secret ce nu trebuie sa-l destainuim, ca ea e datorita d-lui G. Giurgea, actualul sef de cabinet de la ministerul instructiei?) si in care se arata pe scurt si clar ce se intelege prin boy-scouts si prin miscarea cercetasilor. 

De atunci ideea si-a facut drum, iar serbarea de Duminica de la “Arenele Romane”, la cari au participat atatia mari dregatori – A.S.R. Principele Carol fiind present ca cercetas, - dovedeste cat avant si cat progres a facut cercetasia in tara noastra. 
Din “Legea cercetasului” citita cu atata inima si accent de A.S.R. Principele Carol retinem cateva puncte de catehism:
Cercetasul isi tine totdeauna cuvantul; pentru el cinstea este o mandrie.
Cercetasul este drept; el dispretuieste minciuna, invidia, rautatea si ura.
Cercetasul are spirit de initiativa; el isi ia raspunderea faptelor sale.
Cercetasul stie sa asculte si sa se supue.
Cercetasul este muncitor si economic; el respecta munca si avutul altuia.
Cercetasul este curat in gand, in vorba si fapte; el se ingrijeste de curatenia trupului, de viata igienica, dand sfaturi si ajutoare.
Cercetasul se sileste sa faca in fiecare zi o fapta buna, oricat de neinsemnata ar fi ea.
Un alt articol suna:
“Cercetasul este curagios, el este gata sa ajute pe ceilalti aflati in nevoe si primejdie, si incearca sa fie folositor si altora.”

Pot fi realmente cercetasii capabili de acest inalt spirit de jertfa? O dovedeste aceasta multele cazuri de eroism citate. Dar in raboiul actual s’a dovedit cat entusiasm, ce spirit de jertfa au copii crescuti in principiile nouei morale a cercetasilor. Ultimul numar din “Le Journal” primit la noi ne arata cum doi copii au reusit sa descopere si sa captureze o mina flotanta pe coasta engleza intre Aldeburgh si Somawold.
Cate dezastre n’au evitat acesti doi cercetasi!
Institutia Boy-scouts-ilor a facut dovada stralucita a utilitatii ei…

Gr. T. 


Viitorul, fondat in 1907, era oficiosul Partidului National Liberal. Interzis dupa preluarea puterii de catre comunisti, publicarea lui a fost reluata in anul 1990.
Pe prima pagina a numarului din 19 Noiembrie 1914 (recent intrat in arhiva), pozitie centrala, la rubrica “Institutiuni Nobile”, apare articolul "Cercetasii Romani - Ce pot face cercetasii?"
(vezi transcrierea completa de mai sus)

Ne aflam la aproape o luna dupa moartea regelui Carol I, ctitorul statului roman modern. In vara anului 1914, regele il primise in audienta pe colonelul adjutant Grigore Berindei, care ii prezentase proaspat infiintata Asociatie a “Cercetasilor Romaniei” (1914-1936), in calitate de presedinte al acesteia, obtinand sprijinul total al Casei Regale pentru noua miscare. Alaturi de regele Carol I, la intalnire participasera Principele Ferdinand si Principele Carol.

Primul razboi izbucnise in Europa pe 28 iulie 1914, iar Romania se afla in neutralitate, urmand ca abia in vara lui 1916 sa se alature Aliatilor, impotriva Puterilor Centrale. La data aparitiei acestui numar din Viitorul, Romania era condusa de regele Ferdinand, iar principele Carol fusese desemnat principe mostenitor. Totodata, Principele Carol preluase atributiunile de Comandant al Marii Legiuni a “Cercetasilor Romaniei”, calitate in care sustinea si participa la infiintarea de cohorte si legiuni cercetasesti in toata tara.
(vezi video cu festivitatea depunerii juramantului cercetasilor din Braila, 24 ianurie 1915 - cel mai vechi film de arhiva despre cercetasia noastra)

Cercetasia era privita de catre Casa Regala, armata, clasa politica si societatea civila a acelor ani nu numai prin prisma caraterului educativ revolutionar (legat de completarea cunostiintelor teoretice cu elemente de pregatire fizica si dezvoltare spirituala), ci si cu sperante legate de rolul pe care ar fi putut sa il aiba in momentul intrarii Romaniei in razboi. 

Alin Dimancescu



vezi si:

Portret de cercetas


Cartea postala interbelica "Cercetas" a primit un frate mai mare in colectie. Un frumos tablou in ulei, inramat, semnat si datat 1932 (anul Jamboreei nationale de la Sibiu), reprezentand aceeasi tema - portretul unui cercetas.


Cercetasul poarta o camasa militara kaki, cu epoleti si buzunare la piept. Pe cap are o palarie cercetaseasca din fetru, cu panglica din piele si siret de ajustare.
La nodul esarfei rosii este prinsa insigna standard a sfarsitului anilor '20 - pajura cercetaseasca, varianta de bronz.

Desi afara ploua urat, primavara a inceput frumos!

Alin Dimancescu

Asociatia "Cercetasii Muntilor"


Asociatia Cercetasii Muntilor este o organizatie cercetaseasca infiintata in anul 1996. Scopul asociatiei este de a oferi copiilor si tinerilor o educatie complementara celei primite in familie si la scoala, prin implicarea acestora in actiuni diverse, cu precadere in cadrul naturii, folosind pedagogia si principiile cercetasesti ale lui Baden-Powell, cunoscute in Romania incepand cu anul 1913.

Obiectivele Cercetasilor Muntilor sunt:
-dezvoltarea caracterului si a personalitatii fiecarui tanar;
-deprinderea de a trai in comunitate si de a lucra in comun;
-educarea unor tineri responsabili, pregatiti sa analizeze situatiile vietii si sa ia decizii -adaptate si realiste;
-trairea idealului crestin.
Activitatile specific cercetasesti sunt completate de cele sociale, de protectia mediului sau cultural-sportive.


Denumirile cercetasilor pe grupele de varsta reflecta caracterul demixtat al organizatiei: 
-intre 8 si 12 ani: baietii sunt numiti lupisori, iar fetele sunt numite pui de lup (ramura galbena)
-intre 12 si 17 ani: adolescentii sunt cercetasi, iar adolescentele sunt cercetase (ramura verde)
-intre 17 si 25 de ani: baietii sunt numiti drumeti, iar fetele calauze (ramura rosie)

Sistemul de progres pe fiecare grupa de varsta este foarte bine pus la punct, cuprinzand etape (noviciat, aspiratie, promisiune, stele, brevete, clase, poteca lunga sau plecarea in drumetie) si cadre simbolice specifice.


Cercetasii Muntilor sunt organizati pe patrule sau echipe (5-8 cercetasi) care formeaza (in cadrul aceleiasi ramuri), cete, trupe sau clanuri. Activitatile dintr-un Centru Local sunt conduse de un Sef de Grup.
Fiecare din cele 6 ramuri de varsta este coordonata de un Comisar National, la varful structurii functionand un Comisar General, consiliat de Asistentul Spiritual National.
Cei peste 400 de membri isi desfasoara activitatea in 6 Centre Locale: Baia Mare, Beclean, Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara si Targul Lapus.

Inca de la infiintare, Asociatia Cercetasii Muntilor a avut activitati in colaborare cu: Scouts Unitaires de France, Association des Guides et Scouts d’Europe, Scouts de Cluses, Asociatia Cercetasilor Crestini din Romania.

Evenimente majore: Jubileu 10 ani de activitate ACM (iulie 2006), tabere de formare in fiecare vara.
Sigla asociatiei: un crin aplicat pe o cruce cu brate egale, simbolizand prudenta, dreptatea, taria si cumpatarea.
Deviza asociatiei: Totdeauna Gata!

Pagina oficiala: cercetasii-muntilor.ro (sursa informatii, foto si logo)
Alte informatii: pagina facebook

Pedepse. Serviciul de control si supraveghere.

Asociatia “Cercetasii Romaniei” s-a dezvoltat foarte rapid in primii sai ani. Infiintata in mai 1914, asociatia numara in 1916 peste 12.000 de cercetasi. 
Dupa razboi urmeaza o perioada de regres. In 1930, la scurt timp de la trecerea cercetasiei ca directie in cadrul Oficiului National pentru Educatie Fizica (ONEF), avandu-l director pe lt. col. Ulisse Samboteanu, existau 7.024 de cercetasi.
Anii ’30 sunt anii de glorie ai cercetasiei. In 1936 (cu putin timp inainte de desfiintarea cercetasiei) activau 48,000 de cercetasi si 14,000 cercetase.

Activitatea cercetasilor se raporta unei legi si unui legamant. Legea cercetasului contine esenta unui remarcabil cod de etica, aplicabil la nivelul unui copil/tanar in formare. 
Era completata de alte prevederi menite sa aduca elemente de disciplina intr-o organizatie mare, care beneficia de sprijinul institutiilor statului, in frunte cu monarhia, dar si de sustinere si simpatie din partea societatii civile a acelor ani. 
In prima editie tiparita a Carnetul cercetasului, la capitolul Ce trebue sa stie neaparat un cercetas, articolul 13. mentiona: “Sa evite cu desavarsire bauturile alcoolice, fumatul si jocurile de noroc.”
(sursa: Cercetasul, nr. 4, aprilie 1916)

Daca nu doar respectai standardele, dar te si evidentiai in mod deosebit, urmau recompensele. Despre o parte din ele am vorbit, vezi 
Virtutea Cercetaseasca (anii 1915-1916) si Virtutea Cercetaseasca de Razboi (1916-1918) si

Daca te abateai de la legea cercetasului, daca nu erai un bun exemplu pentru colegii tai, urmau pedepsele. Erau gandite sa actioneze gradual, sa ofere o sansa pentru indreptare, dar de la un anumit punct insemnau despartirea definitiva de cercetasie:
1. Comunicarea parintilor
2. Notarea in cartea de cercetas (identitate)
3. Eliminarea temporara cu retragerea cartii de cercetas si a pajurei
4. Eliminarea pentru totdeauna 
(sursa: Carnetul Cercetasului, anii ’30)

Comunicari din ziua de 22 Aug. 1916
Eliminati
Imprejurarile in cari se desfasoara activitatea cercetasilor impun a se lua masuri urgente si severe in contra acelor tineri cari calca indatoririle asezate de regulamentele noastre si impuse de principiile unei bune randuieli. De aceea, am fost siliti cu durere sa pedepsim cu eliminarea pe urmatorii cercetasi:
Anghelescu T. Nicolae, cohorta Giurgiu
David Leibu, cohorta “V. Alexandri” Roman
Orenstein Rafail, cohorta “V. Alexandri” Roman
Wolf Bernard, cohorta “V. Alexandri” Roman
Sapariuc Gheorghe, cohorta “V.A. Urechia” Dorohoiu
Din cohorta “Pastorul Bucur”: Lupescu Bernard, Nadler Bernard, Caffe Celibon, Ionescu George-Hamlet, Malot Georges, Marcovici Alexandru, Wexler Willi, Ionescu Eugeniu, Grunberg Artur, Ellenbogen Marcel, Blumenfeld Leonard, Ludwig Petre, Hodora Simeon, Prodan Nicolae, Eskenazi Ionel, Zarafu Artur, Corbulian Mircea.
(sursa: Cercetasul, nr. 9, septembrie 1916)

Profitand de gradul mare de recunoastere pe care cercetasia il avea in randul intregii societati si de respectul pe care uniforma il impunea atat la nivelul cercetasilor, dar mai ales la cel al comandantilor, incep sa apara treptat si cazuri in care fosti cercetasi, fosti comandanti sau impostori purtand uniforma incearca sa obtina anumite avantaje, inclusiv sume de bani in numele cercetasiei.

Informatiuni
Comandantul Marii Legiuni a primit din partea d-lui Const. I. Iliescu, invatator in comuna Balta, judetul Mehedinti o reclamatiune prin care arata ca in ziua de 15 Sept. a sosit in aceasta comuna un individ care s’a dat drept locotenent Valeriu Tarziu, comandant al Centuriei I din sectorul I galben Bucuresti. D-l Iliescu l-a gazduit timp de 3 zile pentru ca la plecare sa-i ceara cu imprumut pentru o zi un trenchcoat nou, cu care numitul a disparut pentru totdeauna.
Atragem din nou atentia domnilor Comandanti si cercetasi si ii rugam sa publice si prin zarele locale, ca sa nu se lase inselati de aparente si sa caute sa se convinga mai intai cu cine au de a face, caci orice commandant si cercetas trebue sa aiba asupra sa legitimatie cu fotografie emisa de Comandamentul Marii Legiuni si pajura cercetaseasca.
(sursa: Cercetasul, nr. 18, octombrie 1931)

Informatiuni
Inspectoratul Jandarmeriei Rurale a dispus printr-un ordin circular general ca sefii tuturor unitatilor de Jandarmi sa dea concurs la cerere comandantilor unitatilor cercetasesti si persoanelor insarcinate cu controlul si supravegherea, pentru descoperirea elementelor cari la adapostul uniformelor cercetasesti comit abuzuri.
(sursa: Cercetasul, nr. 20, decembrie 1931)

Oficiale
Se aduce la cunostiinta tuturor Domnilor comandanti de unitati ca foarte multi asa zisi cercetasi sau din cei cari au activat candva se improvizeaza in trimisi ai Comandamentului sau ai unei unitati si sub diverse pretexte, cer, pe langa gazduire, si bani. Comandamentul Marii Legiuni n’a dat si nu da asemenea delegatiuni nimanui. Acesti tineri sunt excroci si va rugam a-i da imediat pe mana politiei – anuntand si Comandamentul – spre a a aduce cazul la cunostiinta generala. […] 
Cazuri de asemenea natura au fost semnalate si este curios ca sunt foarte multi cercetasi si comandanti cari se lasa usor convinsi de uniforma, in toata aparenta regulamentara, dar cari din nefericire ascunde tineri de rea credinta.
(sursa: Cercetasul, nr. 7, octombrie 1930)

Informatiuni
Cohorta Petru Rares din Braila a trimis in judecata pe tanarul Iscovici Solomon din Braila, care a fost gasit imbracat in cercetas fara a avea dreptul. Tribunalul l’a condamnat la 500 de lei amenda, in conformitate cu art. 60 din Codul Penal.
(sursa: Cercetasul, nr. 7, noiembrie 1930)

Cele de mai sus sunt motivul pentru care in perioada interbelica in cadrul Asociatiei “Cercetasii Romaniei” apare "Serviciul de Control si Supraveghere".


Membrii serviciului purtau insigna din imagine. Erau cei care trebuiau sa depisteze din timp actele de indisciplina sau abuzurile la adapostul uniformei si sa ia, dupa caz, masuri in cadrul asociatiei sau sa colaboreze cu Politia sau Jandarmeria. 
In cadrul asociatiei erau singurii abilitati sa legitimeze cercetasii si comandantii, iar acestia trebuiau sa se prezinte prin cartea de identitate si insigna (pajura), ambele inseriate. Cartea de identitate avea fotografia titularului si era vizata periodic.
Vestea buna pentru cercetasii care astazi nu sunt prieteni cu disciplina si inteleg cercetasia mai mult ca un cadru pentru distractie facila, la adapostul unei uniforme chic, este ca "Serviciul de Control si Supraveghere" e istorie
Vestea mai putin buna - pentru ceilalti - este ca acel serviciu era parte a unei asociatii puternice, care astazi nu mai exista, unul din mecanismele care facea sa functioneze o organizatie extrem de cunoscuta si respectata, cu zeci de mii de membri si cu un aport major la dezvoltarea societatii romanesti din acei ani.


Alin Dimancescu




vezi si:

lista postari (143)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (12)