Asociatia "Fratii Dimancescu"


S-a lansat Asociatia “Fratii Dimancescu”, un proiect care isi propune sa pastreze traditiile in cercetasia de astazi si sa faca cunoscuta istoria miscarii din Romania.
2014 inseamna 100 de ani de la infiintarea primei noastre structuri - Asociatia “Cercetasii Romaniei” (1914-1936). Un prilej de mandrie pentru toate asociatiile si toti cercetasii din Romania.


Dupa aproape 100 de ani, jurnalele de cercetasi ale fratilor Dimancescu se gasesc in acelasi loc, impreuna cu articole de presa si documente inedite. Si alaturi de un film documentar de exceptie - Cota 789, bazat pe memoriile lui Dimitrie Dimancescu, promovat de National Geographic Romania si difuzat pe TVR 1.

Sunt povesti adevarate, la care putem sa ne raportam astazi. Care pot sa ne inspire si sa ne dea forta sa fim buni, corecti, integri, sa ne iubim tara si sa privim cu incredere spre ceea ce poate sa insemne cercetasia cu adevarat: emotia si spiritul de aventura regasite in aer liber, in mijlocul naturii, dupa metoda cercetaseasca traditionala.

Alin Dimancescu


Exercitii de cercetare (recunoastere)

Pentru a afla largimea unui rau:


Alegeti un obiect X pe malul opus: un pietroi, ori un copac. Plecati din A (din dreptul lui X) in unghi drept (de-a lungul malului) si masurati mergand 90 de metri, spre exemplu. Dupa 60 de metri infingeti un baston. Ajuns in C, 30 de metri mai departe, intoarceti-va in unghi drept si masurati pasii pana ce bastonul si obiectul de pe malul celalalt sunt pe aceeasi linie: distanta CD este jumatatea distantei AX.

Pentru a afla inaltimea unui copac ori a unei cladiri


masurati 9 m de la radacina acestuia, infingeti acolo in B un baston de 2 m inaltime. Dupa aceea departati-va pana veti vedea pe aceeasi linie capatul bastonului si varful copacului*. Atunci distanta totala AC este fata de inaltimea cautata AX, ca distanta BC fata de inaltimea bastonului. Astfel, daca AC masoara 9 m, BC 3 m, bastonul 2 m si copacul are 8 m.
(AC/AX=BC/2 =>AX =2*AC/BC = 2* 12 /3 = 8 m) 
(privit de la firul ierbii)


vezi si:

Cercetasul - piesa de teatru

Subintitulata "episod din luptele de la Marasti", "Cercetasul" este o piesa de teatru intr-un singur act, scrisa de Lucia Calomeri, publicata in anul 1922 si dedicata A.S.R. Principelui Carol, Comandantul Suprem al Cohortei Cercetasilor.




Actiunea se petrece in vara anului 1917, fiind inspirata de participarea cercetasilor la primul razboi mondial
Premiera piesei a avut loc la 20 decembrie 1918, pe scena Teatrului Regal din Bucuresti. 
Distributia a fost urmatoarea:
Colonel Kaup - G. Marcelli
Ida - Natalia Georgescu
Mos Ion - Ion Armasescu
Cercetasul - Lucia Calomeri

Exemplarul de fata are dedicatia olografa a autoarei catre una din elevele sale - Lucia Castrisanu - la data de 14.06.1930. De notat ca Lucia Ruxandra Calomeri, absolventa a Conservatorului din Bucuresti, a infiintat in anul 1937 (impreuna cu Dorina Tanasescu) Teatrul de Marionete Bucuresti, devenit in anul 1945 Teatrul Tandarica.

Alin Dimancescu


vezi titlurile din Biblioteca Cercetasului

120 de ani de la nasterea Ecaterinei Teodoroiu


Catalina Toderoiu (numele real al Ecaterinei Teodoroiu) s-a nascut la 14 ianuarie 1894, in comuna Vadeni (astazi cartier din Targu Jiu), fiind cel de-al treilea din cei opt copii ai lui Vasile si Elena Toderoiu.
Dupa ce a facut scoala primara si gimnaziul la Vadeni si Targu Jiu, intre 1909 si 1916 a urmat liceul si o scoala de infirmiere in Bucuresti. 
In 1914 s-a inscris ca cercetasa in Cohorta “Pastorul Bucur”, activand sub comanda Arethiei Pitesteanu (viitoarea sotie a prim-ministrului Romaniei - Gheorghe Tatarascu). La acea vreme fetele activau in patrule incadrate in organizatia baietilor, o asociatie a fetelor (Asociatia “Cercetasele Romaniei”) infiintandu-se abia in ianuarie 1930.
In iunie 1916 s-a reintors la Targu Jiu si s-a inscris in cadrul cohortei “Domnul Tudor” din localitate. 

Dupa iesirea Romaniei din neutralitate (august 1916), Ecaterina Teodoroiu a fost repartizata ca infirmiera la spitalul militar din Targu Jiu. 

[cercetase sanitare]

La 14 octombrie 1916 impreuna cu alti cercetasi si cu cativa rezervisti reuseste sa opreasca o unitate germana care forta un pod de peste Jiu, pentru a intra in oras. Ecaterina T. reuseste sa ii mobilizeze pe aparatori, transporta munitie si - dupa mai multe relatari - trage si cu arma, ca un adevarat soldat.

“Fiind in serviciu la spital n-am ştiut cind au plecat ai mei parinti. Am ramas pina in ultimul moment in bataia gloantelor. Fara sa stiu de o prietena de a mea daca a plecat sau nu, am plecat s-o vizitez si s-o intreb de parintii mei. Mergand in directia ce ducea la prietena mea, numai ce vad 4 (patru) soldati germani cum ca intraserä pe podul Jiului ca sa observe unde este trupa noastra romana. Vazandu-i, si cum hainele lor erau altfel decit ale ostasilor nostri, am inteles ca acestia sunt inamici si ca au intrat in Tg. Jiu si fara sa mai intarziez vreo clipa, am strigat: oameni, alergati si puneti mana pe arme si sa luptam, caci inamicul a venit.
Germanii s-au raspandit si au intrat si in gradina publica si vazindu-ma si auzind ca dau alarma, au inceput sa traga zeci de gloante dupã mine. Insa in zadar au tras - nu m-au lovit. Auzindu-ma lumea, au sarit gardurile niste militieni (rezervisti trecuti de varsta combatantilor - n. red.) si trei cercetasi camarazi de ai mei si cu iuteala au putut reusi sa-l alunge pe inamic indarat peste pod; Atunci cei de sus aratati si cu cativa militieni ce-au mai venit, s-au asezat pe marginea Jiului pe dig si trageau in germanii de peste Jiu, care vreau ca sa vina in Tg. Jiu. La aceasta victorie, adica la alungarea lor si la lupta de la dig n-am putut sa fac mai mult decit sa car gloante cu fusta la soldaţii militieni, gardişti şi cercetasi, ca sa tina piept inamicului. Tot aici am scapat viata la trei soldati care, fiind loviti şi ametiti, cazusera in apa Jiului; i-am scos si i-am dus la spital, de unde nu stiu unde i-a dus, la fel şi cu d-l. sub.lt. Popescu Ioan. S-a tinut piept asa pana la ora patru dupa 12 (14 octombrie a.c.) cind a sosit o companie din Reg. 59 inf. care dupa putina lupta la dig a trecut podul si prin apa si a batut cumplit pe inamic care venise foarte multi la pod si aveau si mitraliere. Atunci am vazut luati iar multi prizonieri si lucruri multe de la inamic.”
(fragment despre prima parte a campaniei, insemnari notate in timp ce se afla la spitalul din Iasi)


foto document: Ecaterina Teodoroiu in uniforma de cercetasa, 
arhiva: Daniel Siegfriedsohn

Mai departe Ecaterina Teodoroiu hotaraste sa lupte cu arma in mana in prima linie, ca voluntar, participa la operatiuni militare si este ranita  timp ce evadeaza. Va fi internata in spital la Bucuresti si transferata la Iasi in cadrul retragerii din Moldova. 

In martie 1917 primeste "Virtutea Cercetaseasca de Razboi" de aur. Este numita sublocotenent, primeste Virtutea Militara de Razboi, clasa a II-a, fiind decorata personal de regele Ferdinand I.

In aprilie revine pe front, la comanda unui pluton. Pe 22 august 1917, este impuscata de inamic, in timp ce isi imbarbata soldatii cu celebrul indemn “Inainte, baieti, nu va lasati, sunteti cu mine!”

In 1921, ramasitele pamantesti ii sunt mutate la Targu Jiu, fiind transportate cu onoruri militare pe un afet de tun. Cortegiul va strabate si capitala. Din 1936 trupul neinsufetit ii este depus in fata catedralei ortodoxe, intr-un sarcofag monument realizat de sculptora Milita Petrascu.
In anul 1938, din initiativa fostei comandante de cercetase Arethia Pitesteanu Tatarascu, casa parinteasca este transformata in muzeu. Pe parcursul anilor i s-au ridicat statui la Targu Jiu, Slatina si Braila.

Ecaterina Teodoroiu este cinstita si recunoscuta ca o eroina nationala, fiind considerata, inca de cand traia, Jeanne D'Arc a noastra.
Imprejurarile dramatice ale razboiului au facut sa fie cunoscuta aproape exclusiv ca Eroina de la Jiu - cazuta cu arma in mana - si prima femeie ajunsa ofiter (sublocotenent), activitatea ei de cercetasa (1914-1916) cazand pe un plan cu totul secundar.
Un motiv de reflectie pentru toate asociatiile de cercetasi din Romania, care ar trebui sa se simta responsabile pentru ca Ecaterina Teodoroiu sa fie facuta cunoscuta proprilor membri si apoi publicului general, ca fiind si fosta cercetasa. 
Sa ne facem timp si pentru reconsiderarea Ecaterinei Teodoroiu!
Reconsiderare care incepe cu o aducere aminte.


[impreuna cu istoricul Dan Berindei, vicepresedintele Academiei Romane, la standul primului razboi mondial de la Expozitia Nationala 100 de ani de cercetasie in Romania]


Alin Dimancescu


surse:
-Marian Mosneagu, Legenda Ecaterinei Teodoroiu, Historia, iunie 2013
-prof. Vasile Carabis, Pe frontul de la Targu Jiu - Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu, Magazin Istoric nr. 8, august 1977 
-Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, Muzeul Gorjului - Targu Jiu

foto: arhiva Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I" Bucuresti, colectia dr. Nicolae Pepene


actualizare:
Prima reconstituire istorico-militara a Bataliei de la Podul Jiului (18 oct. 2014)
(cu Asociatia Cercetasilor Traditionali (ACT-RO) participanta la invitatia Asociatiei "Traditia Militara")





vezi si:

Asociatia Ghidelor si Ghizilor din Romania


In anul 1990 au inceput demersuri pentru infiintarea unei asociatii de fete ghizi. La 1 martie 1991, cu sprijinul asociatiei similare din Grecia si al Asociatiei Mondiale a Fetelor Ghide si Fetelor Cercetase (World Association of Girl Guides and Girl Scouts - WAGGGS), s-a infiintat oficial Asociatia Fetelor Ghizi din Romania. 
In anul 2001 asociatia a devenit mixta, schimbandu-si denumirea in cea actuala - Asociatia Ghidelor si Ghizilor din Romania (AGGR).
AGGR s-a inscris in WAGGS in anul 1993, iar din anul 2005 este membra cu drepturi depline.

Misiunea Asociatiei Ghidelor si Ghizilor din Romania (AGGR) este educarea tinerilor, in special a fetelor si femeilor, punandu-se accent pe dezvoltarea intregului potential al acestora si a spiritului civic pentru a deveni cetateni responsabili, implicati activ in procesul de luare a deciziilor.

Ghizii depun o promisiune 
“Promit din tot sufletul sa slujesc pe Dumnezeu, sa-mi servesc tara si sa respect Legea Ghizilor”.
si au o lege:
1. Voi respecta intotdeauna adevarul pentru a fi o persoana de onoare
2. Imi voi asuma responsabilitati in comunitatea in care traiesc
3. Voi infrunta dificultatile cu optimism
4. Voi avea incredere in mine si ii voi respecta pe ceilalti
5. Ii voi ajuta pe ceilalti si voi fi prietena/ul tuturor
6. Voi proteja mereu natura si viata

Ghizii sunt organizati in patrule, unitati, centre locale (oras) si centre teritoriale (judet).
Grupele de varsta sunt:
-curcubeu (5-7 ani)
-flori (7-11 ani)
-ghizi (11-14 ani)
-ghizi mari (14-18 ani)
-aventurieri (18-25 ani)
Membrii peste 18 ani pot deveni lideri de unitate sau membri in echipele de lucru de la nivel national sau local.

Cel mai important eveniment recent este Tabara Nationala “PUZZLE - Diferiti, Egali, Impreuna”, dedicata Centenarului Ghidismului (23-31 iulie 2012, Buhoci/ Bacau, 60 de participanti din Centrele Locale Barlad, Bucuresti si Buzau si Centrele Teritoriale Botosani si Salaj).


Numarul de membri activi: 1.300 (Bucuresti + judetele Bacau, Botosani, Braila, Buzau, Cluj, Dambovita, Ilfov, Neamt, Salaj, Vaslui)


Sigla asociatiei este frunza de trifoi.

Pagina oficiala:  www.aggr.ro (sursa informatii, foto si logo) 
Alte informatii: wikipedia si facebook  


Istoric:
La nivel mondial, fetele ghide (Girl Guides) s-au infiintat in Marea Britanie, in anul 1910, din initiativa lui Robert Baden-Powell. 
vezi mai mult: Primele cercetase

In Romania existau cercetase inca inainte de intrarea noastra in primul razboi mondial (1916). Cea mai celebra cercetasa a fost Ecaterina Teodoroiu. In anii ’20 cercetasele erau organizate in patrule distincte, care activau in cadrul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei. La 18 ianuarie 1930 se infiinteaza Asociatia “Cercetasele Romaniei” condusa de Principesa Ileana a Romaniei.
Denumirea de fete ghizi sau ghide nu s-a folosit in acei ani, iar asociatia va fi activa pana la sfarsitul anului 1936.
vezi mai mult: Cercetasele Romaniei

Cel mai important eveniment organizat de Cercetasele Romaniei a fost Jamboreea Cercetaselor, Breaza, 1935.
vezi mai mult: Jamboreea Cercetaselor 

A.D.

Cercetasii (prima brosura)


Prima publicatie cercetaseasca din Romania! Cea mai pretioasa, cea mai rara!

Aparuta in noiembrie 1913 si avandu-l ca autor pe Gabriel Giurgea (profesor, secretar de cabinet al ministrului instructiunii - I. Gh. Duca), brosura "Cercetasii" este distribuita in scolile secundare din tara (Tara Romaneasca si Moldova - la acea data).


Lucrarea este dedicata “celor mici de azi in care sta speranta Romaniei mari de maine”, fiind un “proces aspru, dar foarte drept al vietii romanesti din ceasul de acum si un indemn puternic de reactiune, pentru prefacerea din adanc a sufletului romanesc”.

“Plecand de la convingerea ca avem nevoe nu numai de educatiune familiala ci si de educatiune civica si socio-morala, am crezut ca ar fi bine sa atragem, printr’o mica si nepretentioasa lucrare informatoare, atentia asupra unui intreg sistem de crestere, care a reusit in mod surprinzator in Anglia, si care azi se intinde cu aceeasi reusita in toate tarile. Sistemul acesta e scoutismul”.

A.D.


vezi titlurile din Biblioteca Cercetasului

lista postari (144)

esentiale (9)

jamboree (9)

primul razboi mondial (8)


activitati (11)

principii (3)

instructie, concursuri (11)


recompense si pedepse (4)

inedit (15)

in memoriam (13)

colectii (7)

Biblioteca Cercetasului (10)

Personalitati cercetasie (19)

Asociatii cercetasesti de ieri (3)


Asociatii cercetasesti de azi (8)

Cercetasia astazi (13)